Episcopia Greco-Catolică „Sfântul Vasile cel Mare” de București Sărbătoarea patronală a Episcopiei de București

Sărbătoarea patronală a Episcopiei de București

Din anul 2014, celebrarea Buneivestiri primește pentru greco-catolicii eparhiei de București, reverberații speciale. Nu e cazul aici despre aniversarii de mondenitate, ci un act eclezial cu implicații spirituale profunde.
Primul decret administrativ, după instalarea sa din 30 august 2014, episcopul l-a dedicat „numirii” acestei sărbători ca patronat pentru noua eparhie înființată – cu acordul Papei Francisc – de Sinodul Bisericii Române Unite cu Roma, în 29 mai al aceluiași an. O alegere deloc surprinzătoare pentru turma mică care, mai ales după 1900, învăța zi de zi de ce Dumnezeu este Providența, iar exemplul Mariei de a fi intrat sub umbra Spiritului, fără nicio asigurare omenească, actul fondator al unei legături comunitare pentru toți cei care cred lui Isus.
Uneori lucrurile mari se scriu în tăcere și fără fast public. Anul acesta petrecem sărbătoarea în cadrul unei veritabile reculegeri spirituale. E un timp de har, timpul consemnării în casă pentru a nu cădea pradă prea ușor mușcăturii microscopicului microb pe care supremația umanității n-are cum, cel puțin deocamdată, să-i dea de capăt. Inspirată invitație, așadar, la meditația asupra vanității globaliste spulberate și la cât este de important să admiți că toate firele de păr de pe capul omului sunt numărate (cf. Matei 10,30).
Celebrarea Întrupării lui Dumnezeu, care se face om în sânul Fecioarei, deschide și reanunță perspectiva adevărului mântuirii. Astăzi, El începe viața în trup și în istoria creaturilor sale, luând asupra lui tot ceea ce este caracteristic existenței omenești. Răspunsul Mariei este emblema disponibilității prin excelență la remediul unic pe care El a știut să-l pregătească în favoarea creaturii. Respectând libertatea Fecioarei, pentru a spune că partea „contractuală” a omului în pactul de iubire nu poate fi înlocuită, Isus se face trup în sânul Maicii, oferind calea perfectă de a reveni la Dumnezeu.

O, Marie,
„Tu care ai stăpânire nebiruită, liberează-ne din toate nevoile, ca să-ți strigăm ție: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!”