Timp de o săptămână, la sfârșit de iulie, pentru 55 de drumeți din Franța, Polonia, România, Spania, Bulgaria și Belgia, inima Europei creștine a bătut în Bucovina.
Biserica a respirat prin cei „doi plămâni” ai săi, apusean și răsăritean (așa cum se descria Sfântul Papă Ioan Paul II Biserica).
Un clan de drumeți din Polonia, unul din Franța și o tabără de formare au parcurs împreună 100 km din Ruta de vară: de la Moldovița la Sihăstria Putnei, prin Secrieș, de la Sihăstria Putnei – la Sucevița, poposind desigur pentru reculegere de la Mănăstirea Putna; din Sucevița în Poiana Micului – cu o puternică comunitate poloneză, iar de aici la Sanctuarul Marial de la Cacica.
La venirea și plecarea din București, clanul francez a descoperit și liturghia greco-catolică și micuța catedrală de pe strada Polonă.
Ștefan Ciucă, drumeț, șef al trupei de cercetași a Grupului Sfântul Francisc din Râmnicu Vâlcea, descria astfel această experiență:
Liturghia din fiecare zi a reprezentat, cel puțin pentru mine, momentul important al zilei fără de care nu ar mai fi funcționat această tabără mobilă. Am participat și la o adorație în ultimele zile alături de toți ceilalți din tabără, la biserica din Cacica. Am înțeles cu adevărat că orice acțiune, fie că durează 5 minute sau o săptămână, nu poate funcționa fără prezența lui Dumnezeu. Ne-am rugat pe tot parcursul taberei: înainte și după masă, după trezire, înainte de somn, mergând pe drum și, inclusiv, în timp ce râdeam și ne bucuram împreună.
Nu m-aș opri din scris, sunt multe de povestit. Totuși, nu cred că puteți cuprinde, cu toată iscusința imaginației, cuvintele pe care le-aș scrie povestind despre una dintre cele mai tari experiențe din viața mea și, implicit, despre una dintre cele mai bune metode de educație pentru liderii ce vor influența societatea în care trăim: cercetășia.
– articol integral la: https://stefanciucablog.wordpress.com/2022/08/05/fraternitate-in-clan-drumetii-cercetasi-ai-europei-pe-drumurile-din-bucovina/
În rugăciunea sa, Drumețul cere prezența lui Hristos:
Doamne Isuse Hristoase, cel care ni te dăruiești drept Cale a Vieții învăluită de lumina cerească, călătorește împreună cu noi pe drumul vieții noastre precum ai făcut-o odinioară cu ucenicii, spre Emaus.
O rugăciune a drumeților împlinită. Însoțirea Lui discretă, smerită, constantă, a fost mărturisită prin actele de caritate, bunăvoință și iubire ale celor care au făcut ca acest Drum să fie lin: doamna Elena de la magazinul din Poiana Micului, Erwin din Gura Humorului, sora Teodora de la Moldovița, care întotdeauna ște pe lângă informațiile iscusite despre minunăția de la Moldovița să plaseze discret îndemnuri spirituale, să îndemne sufletul pelerinului sau turistului la întrebări ziditoare, domnul Marcel Dupri de la Ocolul Silvic Secrieș, părintele Maxim de la Sihăstria Putnei, părinții Anton, Mitică și Sebastian de la Cacica, Carmil de la Siret și Alin din Poiana Micului.
Mulțumim Episcopiei greco-catolice Sfântul Vasile cel Mare pentru generozitate și găzduire la București, Asociației Protsilva din Câmpulung Moldovenesc, domnului primar Virgil Saghin (Vatra Moldoviței), lui Claudiu (Cluj), lui Marius și Felix (București).
