Începând cu 29 septembrie 2024, părintele Cristian Ioanette, preot „donum fidei” la București, aparținând eparhiei de Cluj-Gherla, a fost numit prin decret episcopal Administrator al parohiei „Maica Domnului” (Acvila), cu toate drepturile și responsabilitățile prevăzute de Dreptul Bisericilor orientale și de legislația eparhială. [...]

Papa a autorizat proclamarea decretului privind martiriul celor șapte episcopi greco-catolici

Papa a autorizat proclamarea decretului privind martiriul celor șapte episcopi greco-catolici
21 Martie
2019

Papa a autorizat proclamarea decretului privind martiriul celor șapte episcopi greco-catolici

În 19 martie 2019, Sfântul Părinte a autorizat Congregația pentru Cauzele Sfinților să promulge Decretul privind martiriul Slujitorilor lui Dumnezeu Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, episcopi români greco-catolici uciși din ură față de credință în diferite locuri din România între anii 1950 – 1970

beatificare episcopi greco-catolici martiri papa francisc


Vasile Aftenie, episcop vicar general pentru București și Vechiul Regat, a murit la 10 mai 1950, în spitalul închisorii Văcărești, la vârsta de 51 de ani. Fusese separat de ceilalți episcopi arestați și era anchetat de aproape un an de Securitate în beciurile Ministerului de Interne. De aici a fost transferat cu puțin timp înaintea morții la spitalul închisorii Văcărești.

Valeriu Traian Frențiu, episcop de Oradea și decan de vârstă al episcopilor greco-catolici, a murit la 11 iulie 1952, în celula nr. 44 a închisorii din Sighet, înconjurat fiind de frații de episcopat, la vârsta de 77 de ani.

Ioan Suciu, administrator apostolic al Mitropoliei Blajului, a murit de foame și în lipsa tratamentelor medicale, la 27 iunie 1953, tot în celula nr. 44 a închisorii din Sighet, înconjurat fiind de frații de episcopat, la vârsta de 46 de ani.

Tit Liviu Chinezu, fost protopop greco-catolic al Bucureștilor, hirotonit episcop în clandestinitate în 1949 la Căldărușani, a murit la 15 ianuarie 1955 în închisoarea de la Sighet, fiind bolnav, în lipsa oricărui tratament medical, la vârsta de 51 de ani. În ultimele ore ale vieții a fost izolat în celula nr. 62 a închisorii.

Ioan Bălan, episcop de Lugoj, a murit la 4 august 1959, la vârsta de 79 de ani, la mănăstirea Ciorogârla, unde fusese internat cu domiciliu obligatoriu după separarea celor trei episcopi (Bălan, Rusu, Hossu) ce supraviețuiseră temniței de la Sighet.

Alexandru Rusu, episcop de Maramureș, a murit la vârsta de 79 de ani, la 9 mai 1963, în închisoarea de la Gherla. Alexandru Rusu ispășea o condamnare pe viață primită în 1957 pentru „instigare și înaltă trădare”. În august 1956, Alexandru Rusu a fost pur și simplu răpit de organele Securității, despărțit de confrații episcopi Bălan și Hossu sub pretextul că este dus în audiență la ministrul Cultelor. De fapt, a fost dus și închis la mănăstirea Cocoș, de unde a fost rearestat și condamnat pentru „înaltă trădare”.

Iuliu Hossu, episcopul de Cluj-Gherla care a citit Rezoluția de Unire cu Regatul României la Alba Iulia în 1918, a fost făcut în secret – „in pectore” – Cardinal de către Papa Paul al VI-lea în 1969. A refuzat să plece la Roma pentru a onora acest titlu deoarece autoritățile comuniste i-ar fi refuzat întoarcerea în țară. A fost până la sfârșitul vieții cu domiciliu obligatoriu la mănăstirea Căldărușani. A murit la 28 mai 1970, la Spitalul Colentina, fiind înmormântat la ordinul Securității, în mare grabă, chiar a doua zi.

 

e-communio.ro: Scurtă biografie a celor şapte episcopi români greco-catolici morţi în faimă de martiri sub regimul comunist

 

beatificare episcopi greco catolici papa fracisc