Fericitul episcop martir Iuliu Hossu a fost onorat luni, 26 mai 2025, la Ateneul Român, printr-un concert al filarmonicii bucureștene George Enescu, dirijată de Constantin Grigore, solist – Radu Dunca, eveniment prezentat de Marius Constantinescu.
La concert au fost prezenți și episcopii greco-catolici – aflați la București pentru sesiunea de primăvară a Sinodului Bisericii Române Unite cu Roma, episcopi romano-catolici și nunțiul apostolic.
În cadrul Galei Iuliu Hossu de la Ateneul Român a fost difuzat și un fragment din filmul Ancăi Berlogea – Șapte martori pentru Mica Romă.
„Lumina speranței nu s-a stins niciodată în inima lui”, a spus în deschiderea concertului E.S. Mons. Giampiero Gloder, Nunțiu apostolic. Iuliu Hossu a fost „un monument al carității și al iubirii consecvente și fidele față de Dumnezeu, față de Biserică, față de Papa, față de aproapele și față de patria sa, România. Figura Fericitului Iuliu Hossu trebuie cunoscută pentru valorile pe care el le învăța nu prin cuvinte, ci cu viața sa. O viață animată nu de forța destinului pusă pe muzică de Giuseppe Verdi în uvertura pe care o vom auzi în curând sau de lupta împotriva destinului care bate la ușă, tratată de Ludwig van Beethoven în Simfonia V, ci prin credință, speranță și iubire de Dumnezeu”, a încheiat Mons. Giampiero Gloder.
Gala Iuliu Hossu a conținut lucrări de Giuseppe Verdi – Uvertura la „Forța Destinului”, George Enescu – Balada pentru vioară și orchestră, solist – Radu Dunca, și Ludwig van Beethoven – Simfonia a V-a.
Secretarul de stat pentru culte, Ciprian Vasile Olinici, a arătat că „Fericitul Cardinal Iuliu Hossu a integrat în viața lui toate aceste trei surse ale artei muzicale: și-a iubit Biserica, națiunea și patria sa, a suferit pentru fiecare credincios din Biserica pe care regimul comunist a vrut să o dărâme și, peste toate acestea, viața lui este ritmată de desele și atât de profundele întâlniri cu divinul. În această seară sunt convins că fiecare dintre noi încercăm să avem o altă lectură a jurnalului sau a testamentului său, a operei pe care a scris-o atât în detenție, cât și în anii de domiciliu forțat – un jurnal scris în vreme de prigoană sau de tulburare socială, dar de liniște interioară, pentru vremuri de liniște socială, dar de tulburare interioară. Iar în aceasta seară, datorită marii muzici a culturii creștine europene, umplem nopțile, zilele, orele, minutele pe care cardinalul Fericit Iuliu Hossu nu a reușit să le transpună în cuvinte în testamentul sau în jurnalul său.”
PS Mihai, episcop greco-catolic de București, a amintit că „până în 1989, moștenirea episcopului Hossu a fost anulată public și chiar și după 1990, spre a nu deranja unele complicități care au contribuit la comunizarea României, presiunile au continuat asupra Bisericii greco-catolice”. S-a ajuns astfel ca la centenarul Marii Uniri, numele lui Iuliu Hossu să nu mai spună mare lucru pentru mulți dintre români. Cu toate acestea, a continuat PS Mihai, „personajul discret cu fața neclară din colțul unei fotografii celebre, care citește declarația de unire a Ardealului cu țara-mamă, fusese un simbol al suflării românești din Ardeal. (…) De ani de zile, constatăm ce înseamnă abandonul simbolurilor patriei în mâna profitorilor puterii. Riscăm să încurajăm indirect răul, dacă singura legitimitate din acest domeniu se rezumă la discursuri festiviste. După zeci de ani de distorsionare a istoriei, Anul Cardinal Iuliu Hossu ar putea fi parte a scutului de luciditate în fața nesocotinței și a duplicității și o neașteptată ocazie de a încuraja și mai mult simțul datoriei și al răspunderii.”
Gala Iuliu Hossu a fost organizată de Episcopia Greco-Catolică „Sfântul Vasile cel Mare” de București și Secretariatul de Stat pentru Culte în cadrul evenimentelor dedicate Anului Cardinal Iulu Hossu.
Puteți citi și:
