București, 30 august 2014, ora 10:30, în Catedrala “Sfântul Vasile cel Mare” din strada Polonă 50, se va celebra instalarea canonică a Preasfinţiei Sale Mihai Frățilă ca primul Episcop al noii Episcopii Greco-Catolice “Sfântul Vasile cel Mare” de Bucureşti.
Liturghia de instalare va fi celebrată de către Preafericitul Părinte Cardinalul Lucian Mureşan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite, Greco-Catolice, în prezența Eminenţei Sale Cardinalul Leonardo Sandri, Prefectul Congregaţiei Bisericilor Orientale de la Roma, trimisul Papei Francisc pentru acest eveniment.
La ceremonie vor participa, printre alții: Nunţiul Apostolic în România, Arhiepiscopul Lozano; întregul Sinod al Episcopilor Bisericii Române Unite; Arhiepiscopul romano-catolic de București, Ioan Robu; Arhiepiscopul romano-catolic de Alba-Iulia, Jacubinyi; Arhiepiscopul de Foggia, Tamburrino; un reprezentant al Sinodului Bisericii Greco-Catolice din Ucraina; Exarhul Greco-Catolic al Atenei, Salachas. De asemenea, vor asista reprezentanți ai lumii diplomatice și culturale.
Biserica greco-catolică “Sfântul Vasile cel Mare” din Bucureşti a primit rangul şi statutul de Catedrală a noii Episcopii Greco-Catolice “Sfântul Vasile cel Mare” de București, înființate pe 29 mai 2014 cu acordul şi binecuvântarea Sfântului Părinte Papa Francisc.
Evenimentul instalării episcopale prilejuiește și alte manifestări culturale:
Clerul şi credincioşii greco-catolici de pe teritoriul Episcopiei “Sfântul Vasile cel Mare” de Bucureşti invită pe toţi oamenii de bunăvoinţă să participe la aceste evenimente remarcabile pentru viața spirituală a Bucureștiului.
Biserica Română Unită, Greco-Catolică este purtătoarea și păstrătoarea unirii cu Biserica Romei a acelei părți din Biserica Ortodoxă a românilor din Transilvania care, la 1700, l-a recunoscut pe episcopul Romei, urmașul Sfântului Apostol Petru, drept cap al Bisericii.
Trăsăturile definitorii ale Bisericii Române Unite cu centrul la Blaj sunt: legea românească (organizare ierarhică, canonică, liturgică, postul și sărbătorile calendarului de tradiție bizantină), școala, educația în instituții proprii sau în cele occidentale, cultura națională reprezentată de Școala Ardeleană și apostolat social, dar și politic – când Transilvania era în stăpânire străină – pentru toți românii.
Noua Episcopie Greco-Catolică “Sfântul Vasile cel Mare” de București înglobează teritoriul corespunzător capitalei României şi judeţelor provinciei istorice a Ţării Româneşti (Oltenia, Muntenia şi Dobrogea). O eparhie sau episcopie reprezintă o diviziune administrativă bisericească, condusă de un episcop.
Noua catedrală greco-catolică din București este cea mai veche biserică greco-catolică din București, zidită în 1909, și a fost altar de rugăciune al credincioșilor români uniți până la 21 octombrie 1948, când autoritățile comuniste au confiscat-o, cedând-o Bisericii Ortodoxe Române, în urma simulacrului de unificare. Pe 28 decembrie 2006, după lungi procese începute după 1990, locașul a fost recâștigat de Biserica Română Unită, Greco-Catolică, proprietarul de drept.
Biserica a fost frecventată de numeroase personalități: Ion Bianu (1856-1935) – vice-președinte Academiei Române, episcopul Iuliu Hossu, mai târziu cardinal – mort pentru credință; Ion Agârbiceanu (1882-1963) – preot greco-catolic și scriitor; Fericitul Vladimir Ghika (1873-1954) – declarat martir și beatificat de Papa Francisc în data de 31 august 2013; Zenovie Pâclișanu (1886-1958) – preot, istoric, diplomat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor externe, membru corespondent al Academiei Române; poetul George Coșbuc (1866-1918); Iuliu Maniu (1873-1953) – om politic, prim-ministru al României și erou al rezistenței românești în fața comunismului; Corneliu Coposu (1914-1995) – senator şi lider al opoziției postcomuniste din România; Alexandru Vaida-Voievod (1872-1950) – om politic interbelic; dar și de numeroși ardeleni care, stabiliți în București, au rămas fideli Bisericii Române Unite.