Încercarea necunoscută a Sfintei Tereza de Calcutta

Încercarea necunoscută a Sfintei Tereza de Calcutta
29 Septembrie
2016

Încercarea necunoscută a Sfintei Tereza de Calcutta

Pe 4 septembrie a avut loc canonizarea Maicii Tereza de Calcutta, simbol al carității față de cei mai sărmani și marginalizați. Puțini știu, însă, că opera de binefacere a călugăriței de origine albaneză este numai latura vizibilă a spiritualității sale. Maica Tereza a avut o viață de rugăciune intensă, a fost dăruită de Dumnezeu cu haruri mistice, iar timp de mai bine de cincizeci de ani a experimentat „noaptea spiritului”, descrisă de alți sfinți și mistici, precum Sfântul Ioan al Crucii și Sfânta Tereza de Lisieux. S-a știut de asta doar după moartea sa, din paginile  scrisorilor către duhovnicul său, decedat între timp, care le depusese în arhiva iezuiților din Calcutta.

Cei care o cunoșteau spuneau că este bucuria întruchipată, întotdeauna gata să râdă și să zâmbească. Nu știau că Maica Tereza, de fapt, trăia într-un deșert spiritual, în care nu mai gusta deloc prezența și iubirea lui Dumnezeu, în care se simțea complet părăsită de El. E ca și cum Maica Tereza ar fi luat asupra ei dezolarea celor pe care îi îngrijea, a celor săraci și abandonați, a copiilor nedoriți de nimeni, a celor fără de speranță. În tine, astăzi, El vrea să-și retrăiască supunerea completă față de Tatăl, îi scria Tereza în 1947 unui preot care trecea prin aceeași încercare. Nu contează ce simți tu, ci ce simte El în tine. Maica își purta în taină crucea, înțelegând că se face astfel părtașă suferințelor lui Hristos: Am început să îmi iubesc întunericul, căci cred acum că este doar o parte, o mică parte, din întunericul și durerea lui Isus pe pământ.

După moartea ei, s-a descoperit că Maica, în tinerețe, făcuse un vot de căsătorie spirituală cu Isus, prin care se oferea cu totul Lui și promitea să nu îi refuze nimic. Pentru meditația mea mă folosesc de Pătimirea lui Isus, scria ea, dar mă tem că nu fac nicio meditație, ci doar îl privesc pe Isus suferind și îi repet: Lasă-mă să împărtășesc cu Tine această suferință! Dacă durerea și suferința mea, întunericul și izolarea mea îți oferă Ție un strop de mângâiere, Isuse al meu, fă cu mine precum dorești. Eu sunt a ta. Întipărește în sufletul și viața mea suferința inimii Tale. Dacă separarea mea de Tine îi aduce pe alții la Tine, doresc din toată inima mea să sufăr tot ceea ce sufăr. Fericirea Ta este tot ce îmi doresc. Vreau să-Ți alin setea cu fiecare strop de sânge pe care îl afli în mine.

 

Sfântă Tereza de Calcutta,
roagă-te pentru noi!

*Episcopia noastră a fost reprezentată la Roma la slujba de canonizare a Maicii Tereza de pr. Gheorghe Cristescu

Oana Viviana Dimcev
Foaia de An Nou bisericesc, anul III, nr. 4/2016