Cu sfântul Nicolae, înainte!

Cu sfântul Nicolae, înainte!
07 Decembrie
2023

Cu sfântul Nicolae, înainte!

În catedrală există o icoană – așa-numita Deisis: Isus însoțit de doi sfinți ierarhi. Unul, evident, este sfântul Vasile cel Mare, patronul, iar celălalt este sfântul Nicolae. De ce această alegere? Nu e nimic la întâmplare într-o biserică!

În 6 decembrie (pe stil vechi) 1909, arhiepiscopul Raymund Netzhammer, cel care avea jurisdicția capitalei și pentru credincioșii români uniți în România mică a acelor ani, a consacrat biserica ridicată de el și altarul acesteia. Construise repede bisericuța de 16 m pe 5 m – în șase luni – după criteriile vremii de atunci. Acest lucru a creat nu puține probleme mai târziu, fiindcă, între 2011 și 2013, lăcașul a trebuit sistematic consolidat ca să nu se prăbușească. Ne putem bucura în continuare de casa Domnului, unde venim pentru a ne lăsa impregnați de cuvântul lui Isus și spiritul Sfintelor Taine unde primim prezența vie și reală a Domnului.

A aminti în credință ceea ce s-a petrecut nu e o comemorare pe ton sforăitor. E un gest de comuniune și de caritate, fiindcă suntem parte a comuniunii cu cei trecuți Dincolo și cu sfinții. A ne ruga pentru cei plecați nu e o datorie patriotică, politică, folclorică. Înseamnă credință în viața de veci pe care Isus, Fiul lui Dumnezeu, ne-a dobândit-o. Este, în același timp, un act de caritate minunat! Prin rugăciunea pentru predecesori sfințim comuniunea noastră cu cei plecați Dincolo și ne întărim în credința că Isus a biruit moartea. Fără teorii, emfază și fără spirit de parada, pretext cinic în universul străin de credință pentru a farda ipocrizia!

Cum lumea nu a început și nu se termină cu noi, ne pregătim Raiul și prin a le face bine sufletelor generoase ale predecesorilor noștri, cu atât mai mult cu cât le suntem atât de datori. Nemaidispunând de libertatea acestei vieți, au nevoie de rugăciunile, jertfele și faptele noastre bune. Se roagă în schimb pentru noi și se bucură că le netezim calea spre Rai, dacă mai au cumva de ispășit pentru lucrurile neîmplinite aici, pe pământ.

Domnul să-i fericească, așadar, pe venerații Ctitori, începând cu episcopul Demetriu Radu, misionar în București în ultimii ani ai secolului XIX, cu arhiepiscopul romano-catolic de București, Raymund Netzhammer, cu Vladimir Ghika – mirean în 1909, prezent la sfințire –, continuând cu toți binefăcătorii – de la papa Piux al X-lea, viitorul episcop martir Ioan Bălan și până la cel mai umil sărman cu al său bănuț, oferit prin grijă și devotament față de Domnul și de credință.

Domnul să le facă tuturor parte cu drepții!

+Mihai, episcop