Sinodul arată calea pe care poporul lui Dumnezeu merge împreună, întrucât Mântuitorul Isus Hristos este „Calea, Adevărul și Viața” (Ioan 14, 6), iar primii creștini erau numiți „cei care urmează calea”. În Biserica Primară liturghia era comuniunea cu Dumnezeu, dar și comuniunea cu toți creștinii. Să regăsim deci acest sens, trăindu-l în comunitățile noastre! [...]

A ne păsa de Isus

A ne păsa de Isus
01 Iulie
2021

A ne păsa de Isus

Face înconjurul internetului zilele acestea un documentar despre traumă, iar psihologul care conduce cercetările este filmat în timp ce dialoghează cu diverse persoane: unele suferă de adicții, altele de o degradare profundă. Suferința trăită în copilărie sau adolescență este firul roșu care unește aceste dramatice povești de viață. Nu toate istoriile conțin violență; în unele este vorba despre indiferență: copii care nu au fost văzuți, înțeleși, ascultați au devenit adulți marcați, care și-au căutat fericirea pe căi dureroase și întortocheate. De la naștere, suntem „proiectați” pentru conexiunea cu ceilalți, iar indiferența lovește brutal în această legătură.

Suntem încă în iunie, luna Preasfintei Inimi a lui Isus, când ne amintim că Domnul nostru are o inimă de carne, care a simțit și suferința și bucuria. Isus i-a spus Sfintei Margareta Maria Alacoque:

„Iată această Inimă care i-a iubit atât de mult pe oameni. Iar ca mulțumire, nu primesc de la cei mai mulți decât nerecunoștință prin lipsa lor de respect și sacrilegiile lor și pentru disprețul și răceala pe care le au pentru mine în această Taină a iubirii” [Sfânta Euharistie].

Agonia din Getsemani, spun misticii, conține și această prea amară suferință a Mântuitorului în fața indiferenței și respingerii sufletelor pentru care El urma să se jertfească. Ce este răceala, dacă nu indiferență? S-ar putea spune că aceia care îl urăsc fățiș pe Isus sunt mult mai puțini decât aceia care nici nu-l urăsc, nici nu-l iubesc: sunt complet indiferenți față de El.

A ne păsa de Isus: un har de cerut și de trăit. Cei de care ne pasă ocupă gândurile, inima, preocupările și timpul nostru. Dacă l-am trata pe Isus ca pe cineva care nu ne este indiferent! Dacă ne-am gândi la cei care sunt indiferenți față de El, cerând pentru ei harul convertirii de la Inima Lui!

  • Oana Dimcev