Invitație la fericire – așa poți să rezumi, în doar trei cuvinte, evenimentul organizat duminică, 14 iulie, de Librăria Humanitas din Râmnicu Vâlcea, la Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul“. [...]

Mesajul PS Mihai la centenarul Catedralei Armene din București

Mesajul PS Mihai la centenarul Catedralei Armene din București
08 Noiembrie
2015

Mesajul PS Mihai la centenarul Catedralei Armene din București

Înalt Preasfinției Sale
P. S. DATEV Hagopian
Episcopul Arhiepiscopiei armene din România

București, 7 noiembrie 2015

Înalt Preasfinția Voastră,

Greco-catolicii capitalei dimpreună cu episcopul lor vă sunt aproape în acest moment solemn pentru comunitatea armeană din România care celebrează jubileul de o sută de ani al catedralei sale.

Ne bucurăm pentru exemplul de tenacitate și spirit creativ de care neamul dumneavoastră a dat dovadă întotdeauna. Sunteți primul neam încreștinat, iar istoria dramatică pe care ați trăit-o, persecuțiile și genocidul, suferit nu v-au înfrânt sufletește. Locul dumneavoastră în țara noastră și cultura românească este indelebil, exprimând harul Cerului peste noi toți.

Permiteți-mi să amintesc în acest context cu recunoștință gestul lui Spiru Haret, membru al comunității armene, prin a cărei bunătate și omenie greco-catolicii au putut primi acordul de a le fi construită prima bisericuță din București sub patronatul arhiepiscopului romano-catolic Netzhammer. Iată, suntem cu toții frați în omenia Mântuitorului și, precum dumneavoastră, ne recunoaștem mica turmă încrezătoare că fapta bună și omenia nu au număr, fiind pe veci înscrise în Inima lui Dumnezeu.

Cu aceste gând de speranță și deplin respect, vă rog să primiți, Înalt Preasfinția Voastră, sfinte felicitări și frățească îmbrățișare, dimpreună cu asigurarea sentimentelor mele în Hristos Domnul,

+ MIHAI Frățilă

episcop

al Eparhiei greco-catolice „Sfântul Vasile cel Mare” de București

* * *

Catedrala arhiepiscopiei Bisericii Armene din România “Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavril” din București sărbătorește duminică, 8 noiembrie împlinirea a o sută de ani de la sfințire. Din partea Eparhiei Greco-Catolice „Sfântul Vasile cel Mare” de București a participat în numele Preasfinției Sale Mihai Frățilă, pr. Vicar Liviu Oțoiu. Sfânta Liturghie a centenarului a început la ora 10.30 şi a fost celebrată de IPS Datev Hagopian, Întâistătătorul Bisericii Armene din România înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. 

* * *

Biserica apostolică armeană reprezintă biserica naţională a poporului armean, care vieţuieşte din cele mai vechi timpuri în ţinutul dintre Munţii Caucaz, Marea Caspică şi Marea Neagră. Convertirea la creştinism a armenilor a avut loc între anii 299-301. În anul 301 creştinismul a fost decretat religie de stat. Din punct de vedere religios, centrul spiritual al armenilor din toată lumea este la Ecimiadzin (Armenia), unde îşi are sediul Patriarhul Suprem (catolicos).

Pe teritoriul ţării noastre armenii s-au aşezat începând din secolele XI-XII. Aici au găsit o atmosferă propice practicării îndeletnicirilor lor tradiţionale în condiţii de toleranţă religioasă. La sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul secolului al XV-lea, numărul armenilor din Moldova a crescut, astfel că în anul 1401 domnitorul Alexandru cel Bun înfiinţează o episcopie armeană la Suceava. Armenii aşezaţi în Transilvania încă din secolul al XI-lea s-au unit din punct de vedere religios cu Biserica Catolică. Din punct de vedere dogmatic, al ritualului şi al practicilor bisericeşti, deosebirile dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Armeană sunt de importanţă secundară.

Limba de cult este limba armeană literară veche, indiferent de ţara în care se oficiază slujbe religioase.

Prin Legea cultelor din 1928, cultul armean a fost recunoscut de către Statul român ca făcând parte dintre bisericile istorice din ţară. În anul 1931 este votată Legea pentru înfiinţarea şi funcţionarea eparhiei armene.

În anul 1949 a fost aprobat Statutul organic şi administrativ al eparhiei armene din România, unde se menţionează că aceasta stă sub autoritatea dogmatică şi canonică a catolicului tuturor armenilor din Ecimiadzin, dar îşi reglementează, conduce şi administrează, în mod autonom, toate treburile religioase, culturale, fundaţionale şi epitropeşti, în conformitate cu legislaţia ţării noastre şi cu statutul cultului.

Episcopia armeană este condusă de un Arhiepiscop sau Episcop, ajutat de un vicar eparhial. Organul central este Congresul eparhial. Consiliul eparhial este organul executiv superior pentru treburile administrative, bisericeşti, culturale, fundaţionale şi epitropeşti ale întregii eparhii. Consiliul eparhial are în componenţa sa trei comitete: comitetul spiritual bisericesc, comitetul cultural şi comitetul economic.

Cultul armean nu are unităţi intermediare. Organele de conducere parohiale sunt: adunarea parohială, consiliul parohial (epitropia) şi comitetele parohiale.

În cadrul Eparhiei armene din România funcţionează 10 parohii deservite de 4 preoţi, 3 diaconi, doi cântăreţi, cu 16 biserici şi 6 cimitire confesionale. Cele mai importante comunităţi sunt la Bucureşti şi la Constanţa. Celelalte comunităţi sunt formate din 12-20 familii. La recensământul din anul 2002 au fost înregistraţi 700 de credincioşi armeni. În judeţul Suceava sunt două mănăstiri – monumente istorice, la Zamca şi Hagigadar.