Str. Alexandru D. Xenopol, nr. 15, 010472 - București |
+4 0740 39 99 39 |
+4 021 210 16 32 |
episcopie.bucuresti@gmail.com |
La cimitirul Bellu catolic Preasfinția Sa P. S. Mihai Frățilă a celebrat azi, 25 noiembrie 2018, o scurtă slujbă de pomenire în memoria Cardinalului Iuliu Hossu. Un pluton al Brigăzii 30 gardă „Mihai Viteazul” a dat apoi onorurile militare cuvenite. [...]
Între 5 și 10 noiembrie, episcopii catolici români au efectuat tradiționala vizită „ad limina” la mormintele apostolilor din Roma. Printre punctele principale ale acestei călătorii s-au numărat Sfintele Liturghii celebrate în cele patru bazilici paleocreștine din Roma și întâlnirile de lucru de la Congregațiile Curiei romane. [...]
Ieșirea grupului „Episcop Vasile Aftenie” (București-Focșani) la Mărăcineni a fost un excelent început de an cercetășesc. Au fost 45 de copii pe tren și nici nu s-a simțit. [...]
Preasfințitul Mihai invită toți credincioșii din București să participe la un ciclu de cateheze cu tema „Crucea Domnului și viața noastră”. Acestea vor avea loc în fiecare a doua miercuri din lună, la ora 18.30, la Catedrala „Sfântul Vasile cel Mare”. [...]
„Părinte Zamfir, să duci cuvântul cu umilință, astfel încât să se poată vedea bucuria din tine, pentru ca oamenii să dorească să fie ca tine! Nu poți dărui ceea ce nu ai!” [...]
66 de ani de la arestarea Episcopii martiri greco-catolici - Interviu realizat pentru Radio Maria cu PS Mihai Frățilă și Emanuel Cosmovici [...]
Preasfințitul Mihai Frățilă, Episcop al Episcopiei Greco-Catolice de București a acordat un interviu pe subiectul: „rolul episcopului în societatea de azi”. Interviul a fost difuzat [...]
Cu ocazia lansării volumului de carte „Curajul de-a improviza”, autorul, Preasfințitul Mihai Frățilă, primul Episcop al Episcopiei Greco-Catolice „Sf. Vasile cel Mare” de București [...]
Am revenit pe ale noastre meleaguri. Cercetășia m-a purtat de astă-dată pe teritoriul Franței, la Vézelay. Federația Scouts d’Europe ne-a înaintat o spectaculoasă invitație de a participa la pelerinajul de la Vézelay, [...]
Cuvântul de învățătură a PS Mihai în Sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare, Hramul Catedralei greco-catolice din București [...]
De Sfântul Ștefan, seara, Preasfinția Sa Mihai a primit colindători de la parohia Sfânta Rita din Râmnicu Vâlcea. [...]
Cuvântul PS Mihai la Sfânta Liturghie din Sărbătoarea Nașterii Domnului. [...]
Cuvântul de învățătură a Preasfințitului Mihai la slujba din Ajunul Crăciunului. [...]
„Lumina luminează în întuneric, și întunericul nu a cuprins-o” (Io. 1, 5), ne spune Hristos. În centrul istoriei stă bătălia pe care El o duce împotriva întunericului, și tot ceea ce se întâmplă la suprafața lucrurilor și se poate consemna în izvoarele istorice, este până la urmă pentru cel care crede… doar o notă de subsol. Cu alte cuvinte, Isus Hristos devine un „semn al contradicției”, o piatră de poticnire, ce promite apoi și Bisericii una fondate de el, că va împărtăși aceeași soartă. Istoria dovedește apoi că această profeție se va împlini în două feluri pentru Biserică: fie prin persecuție, fie prin rușinea provocată de propria-i decădere morală. În ambele cazuri, provocarea creștinului a fost de a rămâne cu acest Trup mistic Răstignit, fie de către puterile lumii, fie de către păcatele proprii, împărtășind singurătatea și scandalul acestui nou semn de contradicție.
Ce înseamnă acest lucru? Că Biserica Română Unită, reintrată în comuniune cu Roma în 1700, nu avea cum să nu treacă prin ceva similar. Episcopul Ioan Suciu scria în 1948: „Biserica lui Isus între români are nevoie de o hlamidă de purpură, de un nimb de slavă”, lipsindu-i „sigiliul Rănilor Răscumpărătorului iubit”. Aceasta este o perspectivă exclusiv creștină, un paradox de neînțeles fără credință. Nimeni din această lume nu își dorește să sufere; nici Fiul și nici Tatăl nu au dorit așa ceva pentru om. Doar că păcatul a schimbat totul, Crucea a devenit inevitabilă iar suferința a fost transfigurată pentru a deveni, odată asumată, un gest de iubire. „Acum mă bucur de suferințele mele pentru voi şi împlinesc, în trupul meu, lipsurile necazurilor lui Hristos, pentru trupul Lui, adică Biserica” (Col 1, 24). Cuvântul acesta răsuna deja în inimile ierarhilor în 1948. Era ca și cum masca timpului istoric căzuse și împreună se aflau Sfântul Pavel, Petru, toți sfinții martiri și, în sfârșit, clerul greco-catolic – întărindu-se unii pe alții, rugându-se, fiind gata pentru moarte.
„Biserica lui Isus între români”: în aceste simple cuvinte e rezumată întreaga teologie a istoriei, simțămintele profund supranaturale ale acelei generații. Ele desemnează un drum: Biserica lui Isus într-un timp și într-un loc alese de Dumnezeu. Revelația nu ne spune dacă fiecare popor are un rol în istoria mântuirii, dar ne asigură că, într-adevăr, „Lumina luminează în întuneric și întunericul nu a cuprins-o”. Depinde de noi, ca persoane și ca popor, dacă ne vom lăsa îmbrățișați de această Lumină. A face cât mai mulți pași spre această Lumină este rostul trecerii noastre prin lume.
+ MIHAI, episcop
(text apărut în Foaia de Postul Crăciunului 2018)
Pentru a primi prin e-mail informații în legătură cu evenimentele sau acțiunile ce au loc în cadrul comunității greco-catolicilor din București, dar și din țară, vă rugăm să ne lăsați adresa dumneavoastră de e-mail în câmpul de mai jos. Vă mulțumim!
Str. Alexandru D. Xenopol, nr. 15, 010472 – Bucureşti, ROMÂNIA |
+4 074 039 99 39 |
+4 021 210 16 32 |
episcopie.bucuresti@gmail.com |